Arterita temporară: simptome și tratament

Cauza scăderii vederii în boala horton

Glaucomul, a doua cauză de orbire, boala fără simptome

LinkedIn Arterita temporala — factori predispozanţi, diagnostic şi tratament Arterita temporală, numită şi arterita Horton sau arterita cu celule gigante, reprezintă o boală inflamatorie a vaselor de sânge, fiind implicată frecvent artera temporală, care asigură irigarea scalpului si mușchilor capului de la nivelul regiunii temporale tâmpla. Această inflamaţie poate apărea însă şi la nivelul altor artere de calibru mediu sau mare, din orice altă zonă a corpului.

Arterita temporală (arterita cu celule gigant, arterita craniană sau boala Horton)

Deşi arterita temporală este clasificată ca o vasculită de vase mari, tipic aceasta implică artere medii sau mici, în special arterele superficiale temporale, de unde şi denumirea bolii.

Totodată, arterita afectează frecvent arterele oftalmice, occipitale, vertebrale, ciliare posterioare şi vertebrale proximale. Printre vasele de calibru mediu sau mare care pot fi afectate se numără aorta, carotida, subclavia sau arterele iliace. Factori predispozanţi ai arteritei temporale Deşi până în prezent nu au fost depistate cauzele apariţiei arteritei temporale, studiile din domeniu au demonstrat că rasa caucaziană, persoanele de sex feminin şi cele cu vârsta de peste 50 ani sunt mai predispuse la boală decât celelalte categorii de indivizi.

De asemenea, se consideră cauza scăderii vederii în boala horton persoanele din nordul Europei ar avea un risc mai mare de a dezvolta arterită temporală.

  • Detalii Arterita cu celule gigante boala Horton Arterita cu celule gigante arterita temporal?
  • Arterita temporală (arterita cu celule gigant, arterita craniană sau boala Horton) - expertizacontabilitate.ro
  • Arterita temporară: simptome și tratament - Anatomie August
  • Recomandări pentru viziune scăzută în școală
  • Malattie Arterita temporală arterita cu celule gigant, arterita craniană sau boala Horton Arterita celulară gigantă este o inflamație a mucoasei arterelor.

Spre exemplu, suedezii au o rată de 20 cazuri la Aceste diferenţe pot fi puse atât pe seama factorilor de mediu, cât şi pe influenţa genetică. Elemente fiziopatologice Arterita temporală reprezintă un proces imun, mediat celular, în care lezarea endotelială iniţiază un răspuns inflamator. Sediul lezării iniţiale şi centrul imunologic este reprezentat de adventice, în timp ce media şi intima sunt sediile histologice. Manifestările sistemice implică eliberarea de cauza scăderii vederii în boala horton şi procesul inflamator.

cauza scăderii vederii în boala horton reguli de computer și viziune

Manifestări clinice ale arteritei temporale Arterita temporală poate determina mai multe simptome, printre care: cefalee severă —  cel mai comun simptom. Aceasta este continuă, obositoare şi cel mai frecvent localizată în zona occipitală sau temporală; sensibilitate a scalpului; disconfort sau oboseală mandibulară sau facială, în special în timpul masticaţiei sau vorbirii prelungite. Claudicaţia mandibulară este un semn patognomonic al bolii, ca rezultat al ischemiei arterei maxilare care irigă muşchiul maseter.

cauza scăderii vederii în boala horton restabiliți-vă vederea

Daca îngustarea apare la nivelul vaselor care vascularizează membrele inferioare sau superioare, pacienţii pot prezenta fatigabilitate sau durere a membrelor, din cauza irigaţiei reduse. Medicul poate observa prezenţa pulsului slab la acest nivel.

servicii oftalmologice din Kiev vedere dioptrie

Motive de prezentare la medic Arterita cu celule gigante necesită atenţie medicală urgentă şi tratament. Fără un tratament iniţiat cât mai repede posibil, boala poate duce la pierderea definitivă a vederii.

Arterita temporala – factori predispozanţi, diagnostic şi tratament

Adresaţi-vă medicului cât mai repede, dacă aveţi brusc o durere puternică de cap sau de mandibulă în timpul meseidacă aveţi modificări de vedere vedere înceţoşată sau dublă sau o sensibilitate a scalpului. Diagnosticul arteritei temporale Pentru diagnosticarea certă a arteritei cauza scăderii vederii în boala horton, este necesară o anamneză riguroasă a pacientului.

Discuţia medicului cu pacientul trebuie să clarifice existenţa şi caracterele simptomelor mai sus menţionate. Consultul oftalmologic este obligatoriu şi trebuie să cuprindă acuitatea vizuală, examinarea câmpului vizual şi fundul de ochi, în cadrul căruia trebuie acordată atenţie specială vaselor retiniene.

Acestea pot fi normale sau dilatate.

Una dintre cele mai frecvente și periculoase pentru bolile vasculare este boala lui Horton. Cum este periculoasă și cum este tratată va fi descris aici. Natura bolii Boala Horton este, de asemenea, cunoscută sub numele de arterită temporală celulară gigantică sau vasculită.

Imagistica are un rol important în depistarea arteritei temporale. În acest sens, ultrasonografia duplex color a arterei temporale are specificitate maximă, putând evidenţia edemul peretelui vascular, prin semnul clasic de halou perivascular întunecat. Examenul RMN poate fi utilizat pentru a detecta cu uşurinţă anevrismele cu risc de ruptură.

Pierderea tranzitorie a vederii de cauză neurologică (III)

Totuşi, metoda de diagnostic de elecţie în cazul arteritei temporale rămâne biopsia arterei temporale superficiale, care trebuie executată la toţi pacienţii suspectaţi de boală, fără excepţie. Specifice examenului histopatologic sunt stenoza luminală, cu proliferarea intimei, prezenţa infiltratului mononuclear în lamina elastică, formarea de granuloame şi celule gigante în infiltrat, tromboză intravasculară.

Complicaţii Printre complicaţiile citate ale arteritei temporale se află pierderea definitivă a vederii, datorată ocluziei arterei oftalmice, anevrismul aortic abdominal şi bolile cardiovasculare, precum infarctul miocardic acut şi atacul vascular cerebral.

Toate aceste complicaţii pot fi însă combătute prin tratarea eficientă, investigarea şi urmărirea periodică a pacientului.

Abordarea terapeutică Tratamentul de primă intenţie este corticoterapia în doze mari, care împiedică şi pierderea vederii.

oftalmolog sud-vest

În general, corticosteroizii se administrează pe o perioadă lungă de timp, de cel puţin doi ani. Se recomandă iniţierea terapiei cu Prednison administrat oral mg zilnic. Dozele mari se menţin până la remiterea simptomelor, apoi fiind administrate doar dozele de întreţinere.

Pacienţilor cu simptome vizuale li se recomandă iniţial corticoterapia intravenoasă cu Metilprednisolon de mg zilnic, timp de 3 zile. Ameliorarea simptomelor apare de obicei în decursul a 72 ore de la începerea tratamentului. Deoarece corticoterapia are efecte secundare semnificative la administrarea pe termen lung, crescând riscul apariţiei diabetului zaharat, osteoporozei şi miopatiei, pacienţii sub tratament trebuie monitorizaţi şi investigaţi periodic.

miopia astigmatism

Din acest motiv, se indică şi administrarea concomitentă a suplimentelor de calciu şi vitamina D. Alte tipuri de medicaţie sunt reprezentate de aspirină în doze mici şi de imunosupresoare Methotrexat, Ciclosporinecare pot reduce riscul recurenţei simptomelor şi apariţiei complicaţiilor. Prognosticul arteritei temporale În condiţiile diagnosticării precoce şi iniţierii tratamentului cât mai rapid, recuperarea pacienţilor suferinzi de arterită temporală este una destul de promptă.

Arterita temporară: simptome, diagnostic și tratament - Boli Și Condiții - 2020

Manifestările clinice se diminuează în câteva zile, evoluţia bolii find spre ameliorare progresivă şi, în final, remitere completă. Prognosticul pacientului netratat este însă unul nefavorabil. Complicaţiile vizuale sunt cele mai frecvente, de tipul cecităţii unilaterale sau bilaterale, temporare sau permanente, instalată brusc, fără durere. Pacienţii pot, de asemenea, deceda, din cauza unui infact miocardic acut, anevrism aortic disecant sau atac vascular cerebral.

Aşadar, arterita temporală reprezintă o afecţiune care trebuie tratată cu maximă seriozitate şi atenţie, pentru ca pacientul să poată beneficia de o calitate foarte bună a vieţii şi pentru a evita posibilele complicaţii. S-ar putea sa iti mai placa Spitalul Orășănesc Găești angajează zeci de medici!

Există două tipuri de NOIA: unul arteritic, cauzat de inflamația arterelor care deservesc nervul optic NOIAA — neuropatie optică ischemică anterioară arteritică și un tipul non arteritic NOIAN- neuropatie optică ischemică non-arteriticăde alte cauze. Tratamentul diferă în funcție de afectarea nervului optic.