Compensarea deficienței de vedere. deficienta de vedere

Autor: Olivia Stupar Deficienţele de vedere sunt incluse în cadrul deficienţelor senzoriale.

Prin consecinţele asupra vieţii psihice şi sociale endoscop oftalmic individului, această categorie de deficienţe are o puternică influenţă asupra calităţii şi specificităţii relaţiilor pe care persoana deficientă le stabileşte cu factorii din mediu, în condiţiile afectării parţiale sau totale a aportului informaţional de la nivelul analizatorului vizual, principalul furnizor de informaţii de la nivelul structurilor compensarea deficienței de vedere superioare.

Principalii indicatori funcţionali utilizaţi în aprecierea deficienţelor vizuale sunt: acuitatea vizuală desemnează distanţa la care ochiul poate percepe distinct obiectele ; câmpul vizual reprezintă spaţiul pe care îl poate percepe ochiul atunci când priveşte fix un obiect ; sensibilitatea luminoasă capacitatea de a diferenţia anumite intensităţi ale luminii ; sensibilitatea de contrast capacitatea de a distinge diferenţele de intensitate luminoasă dintre excitanţii prezenţi concomitent ; sensibilitatea cromatică reprezintă capacitatea ochiului de a percepe culorile şi de a realiza o vedere colorată si eficienţa vizuală desemnează capacitatea de prelucrare, integrare şi activare a stimulilor vizuali la nivel central în raport cu anumiţi factori intelectuali, motivaţionali, aptitudinali etc.

Este foarte important de ştiut vârsta la care s-a instalat tulburarea vizuală, deoarece acesta reprezintă un exercitii acuitate vizuala al experienţelor vizuale ale persoanei, oferindu-ne astfel indicii despre cum această experienţă poate fi exploatată compensarea deficienței de vedere acţiuni de recuperare şi educare.

Școală postliceală de Tehnician Maseur Centrul de Intervenţie Timpurie … primul liceu cu tradiţie înfiinţat în anulcare, mai bine de de ani, a contribuit la dezvoltarea serviciilor educaţionale pentru elevii cu deficienţe de vedere la nivel naţional Copilul reprezintă centrul universului în care noi adulţii trebuie să fim alături pentru a contribui la construirea mediului propice pentru dezvoltare.

De exemplu, copiii care dobândesc cecitatea după vârsta de 4 ani, dispun de un repertoriu de reprezentări vizuale însemnat, iar datele tactil-kinestezice şi cele auditive evocă întotdeaua imagini vizuale corespunzatoare, formate pâna la această vârstă. Compensarea deficienţelor vizuale reprezintă o modalitate de menţinere şi rederesare a funcţiilor vitale din organism.

Rolul Benfotiaminei în tratamentul neuropatiei diabetice

Astfel, în scopul restucturării schemei funcţionale a analizatorilor valizi, diagrama miopiei realizarea compensării prin activităţi educative sunt propuse mai multe modalităţi.

A Educaţia tactil-kinestezică are ca scop principal reeducarea raportului dintre senzaţia vizuală si cea tactil-kinestezică, îmbogăţirea percepţiei vizuale, controlul şi autocontrolul simţului tactil-kinestezic, dezvoltarea capacităţii de fixare, fără suportul celorlalţi analizatori pentru ambliopi şi formarea abilităţilor necesare învăţării scris-cititului în sistemul Braille.

Principalele tipuri de exerciţii prin care se urmareşte educaţia tactil- kinestezică a copiilor cu deficienţă de vedere sunt: A.

• Tulburări vizuale sub formă de cerc în fața ochilor
• Am miopie mare tpu
• Exerciții de restaurare a vederii Bates

Jocurile senzorio-motorii: -Jocuri pentru formarea şi antrenarea operaţiilor de bază a lua, a aşeza, a deschide, a închide, a agăţa, etc. Jocuri pentru compensarea deficienței de vedere de informaţii tactile: - Parcurgerea vizuală a conturului unor imagini, concomitent cu parcurgerea aceluiaşi contur cu compensarea deficienței de vedere - Recunoaşterea figurilor şi corpurilor geometrice - Identificarea diverselor colaje de mărimi şi forme diferite - Jocuri de reconstituire a întregului din părţi, etc.

Jocuri pentru identificarea obiectelor, materialelor prin modalităţi tactile: - Identificarea tactilă a diverselor materiale, compararea lor în funcţie de anumite criterii rezistenţă, greutate, consistenţă - Trierea obiectelor după anumite criterii mărime, formă, textură, lungime, greutate. Jocuri pentru dezvoltarea capacităţii de prehensiune, concomitent cu antrenarea musculaturii fine a degetelor şi mâinii pentru efectuarea unor mişcări cu un grad mare de precizie. Jocuri pentru dezvoltarea abilităţii de apreciere a cantităţii.

Sunteți pe pagina 1din 8 Căutați în document Compensarea și activitățile educative pentru persoanele cu deficiențe de vedere Ce înseamnă compensarea deficiențelor vizuale?

Antrenamentul vizual complex urmareşte activarea şi antrenamentul resturilor de vedere în parametrii fiziologici, dezvoltarea schemelor şi modelelor perceptive, a strategiilor de dezvoltare oculomotorie, a coordonării visual-motorii, a capacităţii de structurare perceptiv-motrice a spaţiului şi a proceselor cognitive superioare.

Tipurile de exerciţii în antrenamentul vizual complex sunt urmatoarele: -Explorarea vizuală primară jucării, contururi, forme, obiecte, etc.

• Dezvoltarea psihica a deficientului de vedere este relativ normala, daca persoana isi desfasoara viata intr-un mediu favorabil din punct de vedere cultural si afectiv.
• Oftalmologie istoric de caz
• educaţie perceptiv – vizuală, orientare, mobilitate, tehnici alternative

Un alt aspect extrem de important în acţiunea de stimulare a copiilor cu deficienţă de vedere se referă la component afectivă şi exersarea atenţiei şi memoriei în sensul compensator al vederii slabe. Acest fapt presupune o cunoaştere detaliată a particularităţilor personalităţii copilului şi o o constanţă din partea intervenţiei echipei de specialişti schimbarea frecventă a persoanelor care susţin programele de intervenţie şi recuperare, mai ales în cazul copiilor cu deficienţe severe de vedere, pot determina refuzul şi izolarea copiilor, diminuarea motivaţiei de a particip ala efectuarea sarcinilor şi pierderea încredereii în sine.

1. Problematica tiflopsihopedagogiei Definiţie: Tiflopsihologia este o ramură a psihopedagogiei speciale sau a defectologiei, având ca obiect de studiu legile specifice şi fenomenele ce caracterizează dezvoltarea diverselor structuri ale personalităţii deficienţilor vizuali nevăzători şi ambliopia instruirii şi educării acestora, cu scopul fundamentării ştiinţifice a măsurilor şi metodelor menite să contribuie la recuperarea şi integrarea socială a diferitelor categorii de deficienţi.
2. Modalităţi de stimulare vizuală şi tactilă a copiilor cu deficienţe de vedere | expertizacontabilitate.ro
3. Prevenirea igienei vederii miopiei
4. Cauze ale deficienței de vedere. clasificarea deficienței de vedere
5. Care a restaurat vederea prin gimnastică
6. Clasificarea deficienței de vedere și de auz la copii
7. Ghid deficiente vaz - GIFTED (FOR) YOU Project

Indiferernt de forma şi scopul exerciţiului de educaţie vizuală, el presupune desfăşurare în patru etape: -Dobândirea noţiunii însuşirea este asociată cu diferite obiecte din mediul de viaţă - prin ce se aseamănă, prin ce se deosebesc, etc, urmată de denumirea noţiunii.

Folosirea acestor jocuri-exerciţii de educaţie vizuală se realizează pe baza unui plan de intervenţie personalizat.

Introducere n specificul disciplinei Tiflologia, ca ramura a psihopedagogiei speciale, face parte, alaturi de celelalte ramuri si discipline psihopedagogice din sistemul stiintelor pedagogice. Obiectul de cercetare al psihopedagogiei speciale l constitue deci persoana cu deficienta.

În funcţie de profilul psihologic si social al fiecărui copil cu deficienţe de vedere, scopul lor este creşterea si dezvoltarea armonioasă, perceperea cât mai corectă a realităţii, conturarea identităţii personale şi formarea unei imagini de sine favorabile, adaptabilitate în relatiile personale, independenţă şi capacitate cat mai mare de acţiune.

Bibliografie: Best, B.

Explorarea vizuală. Cercetari fundamentale şi aplicative. Alte articole:.