Preview document

Organele umane ale vederii

Fiziologia vederii | Anatomie si fiziologie

Aceste lentile formează dioptrul ocular. De asemenea, una dintre capacităţile globului ocular este cea de a vedea clar la distanţe diverse, acest lucru putând fi posibil datorită puterii de convergenţă a acestuia, fenomenul purtând denumirea de acomodaţie.

organele umane ale vederii

Acomodaţia apare consecutiv unui stimul ce este reprezentat de vederea neclară a obiectelor. La nivel cortical sunt transmise impulsuri pe calea aferentă, iar comenzile necesare vederii clare sunt transmise de la nivel cortical la organul efector care în acest caz este reprezentat de muşchiul ciliar-zonula Zinn-cristalin.

organele umane ale vederii ce culori obosesc viziunea

Pupila are o mare capacitate adaptativă, aceasta îndeplinind 3 funcţii şi anume: - dozează cantitatea de lumină ce ajunge la globul ocular, permiţând astfel o vedere de o calitate bună la variaţii mari ale intensităţii luminoase; - prin mioză creşte dimensiunea profunzimii câmpului; - tot prin intermediul miozei sunt reduse considerabil aberaţiile cromatice şi de sfericitate. Vederea cromatică Retina are ca funcţie transformarea energiei luminoase printr-o serie de reacţii chimice în organele umane ale vederii electric ce este transmis pe calea optică la centrii nervoşi.

Organele de simt - ochiul, organ al vederii

Lumina acţionează la nivelul celulelor cu conuri şi bastonaşe; aceste celule conţin pigment vizual. În celulele cu bastonaşe pigmentul viziual este reprezentat de rodopsină, iar în cele cu conuri există pigment sensibil la roşu, verde şi albastru.

Când o celulă cu bastonaş absoarbe un foton apar o serie de reacţii ce duc în final la activarea rodopsinei.

organele umane ale vederii centru medical oftalmologic vitreum baia mare

Vederea cromatică este caracteristică celulelor cu conuri din maculă, iar perceperea culorilor apare consecutiv amestecului în diverse proporţii a celor 3 culori fundamentale roşu, verde şi albastru. Ochiul - celulele fotoreceptor Fiziologia vederii binoculare Vederea binoculară apare consecutiv intergrării într-o singură imagine a imaginilor percepute de cei 2 globi oculari.

Procesul vederii binoculare cuprinde 2 etape: - într-o primă etapă având loc transmiterea celor 2 imagini clare la creier; - în cea de-a doua etapă se realizează imaginea unică consecutiv procesului de fuziune.

Навигация по записям

Imaginile pe care noi le vedem sunt formate din reflexia luminii de la nivelul obiectelor la care ne uităm. Fascicolul de lumină pătrunde la optica vederii ochiului şi în momentul în care străbate corneea, datorită faptului organele umane ale vederii aceasta este curbă, deformează fascicolul de lumină, determinând apariţia unei imagini răsturnate la nivelul retinei.

Odată ce imaginea este clară şi focusată la nivelul porţiunii senzitive a retinei, energia din fascicolul luminos determină apariţia unui semnal electric ce transportă informaţia la nivelul creierului prin intermediul căilor optice. La acest nivel imaginea se transformă dintr-o imagine răsturnată în una normală.

Khurana, New Age International Publishers, pag.

copii computer și viziune

Anatomia şi fiziologia analizatorului vizual, Ghid de lucrări practice în oftalmologie, D. Chiseliţă, Editura Cermi, Iaşipag.

  1. Ochi - Wikipedia
  2. Ochiul uman si vederea - Blog de optica medicala | expertizacontabilitate.ro
  3. De ce vad oamenii in culori? | Medlife
  4. Oftalmologie balti
  5. Orjeletul Ulciorul Alacrimia sau Sindromul ochiului uscat — După ce stau în faţa calculatorului mai mult timp, am o senzaţie de iritare şi de nisip în ochi.

Lang, M. Glaucoma, Lang Ophthalmology, Gerhard K. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Formarea imaginii[ modificare modificare sursă ] În cazul ochiului emetrop vederea normalăimaginea se formează pe retină. Pentru ca razele de lumină să se poată focaliza, acestea trebuie să se refracte. Cantitatea de refracție depinde în mod direct de distanța de la care este văzut obiectul. Un obiect situat la o distanță mai mare necesită mai puțină refracție decât unul situat la o distanță mai mică.

Alte articole din aceeași secțiune:.