Viziune teoretică asupra lumii, Cum se formează viziunea despre lume?
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. Paradigma este o construcție mentală larg acceptată, care oferă unei comunități sau unei societăți pe perioadă îndelungată o bază pentru crearea unei identități de sine a activității de cercetare de exemplu și astfel pentru rezolvarea unor probleme sau sarcini.
La Thomas Kuhn baza practicii cercetării și a consensului într-o știință care a atins stadiul maturității nu este teoria științifică, ci ceva mai complex, paradigma. Kuhn argumentează că cercetarea științifică în disciplinele care au ajuns în acest stadiu nu este condusă în primul rând de teorii și reguli metodologice generale, ci de experiențe împărtășite în comun, ce sunt încastrate în paradigme.
O viziune hipercivilizata si intelectualizata asupra lumii
Paradigmele înțelese ca realizări științifice exemplare, ca exemple concrete de formulări și soluții ale problemelor științifice, viziune teoretică asupra lumii baza acelui acord viziune teoretică asupra lumii oamenilor de știință asupra fundamentelor, ce distinge orice cercetare științifică matură. Paradigmele sunt realizări științifice universal recunoscute care, pentru o perioadă, oferă probleme și soluții model unei comunități de practicieni.
Ca realizări științifice care oferă modele de formulare și rezolvare de probleme unui grup de cercetători, constituie entități complexe ce cuprind elemente de natură teoretică, instrumentală și metodologică.
Cunoașterea cuprinsă într-o paradigmă este în mare măsură una tacită.
Paradigma este adesea folosit pentru a descrie sistemul de referință care determină felul în care percepem lumea. Termenul este de regulă folosit pentru a descrie o stare de spirit generală a unei persoane.
Din perspectiva intereselor cetăţenilor e limpede că risipa generală de energie în dispute nu foloseşte nimănui. Nu suntem încurajaţi să acceptăm asta pentru că statul are nevoie de o viziune comună unificatoare care să susţină mobilizarea eficientă în împrejurări cheie şi comportamentul conformist în raport cu instituţiile puterii. Tensiunile nu rezultă din dorinţa oamenilor de a sta protestând pe străzi sau de a urî pe alţii manipulaţi de televiziuni, ci din diferenţele de viziune ale elitelor politice, la rândul lor susţinute de opţiuni de politică externă diferite, cu toată instrumentaţia de propagandă aferentă pusă la dispoziţiei. Pornesc de la presupoziţia că elitele statului şi viziune teoretică asupra lumii politice, de orice fel ar fi ele, doresc o ţară cât mai bogată din care să poată extrage resurse cât mai multe. Felul în care procedează, sărăcind ţara şi oamenii, ar denota că nu ştiu să acţioneze altfel.
Avantajul paradigmelor management pentru restabilirea vederii în faptul că ele acționează ca un filtru decisiv, oferindu-ne un soi de stenogramă cognitivă, o metodă de a gestiona rapid complexitatea informațiilor din lumea înconjurătoare.
Și ca să folosim din nou analogia creierului asemenea unui burete care absoarbe informațiile din jurul lui, fără paradigme creierul nu ar putea controla fluxul continuu de informații pe care le are la dispoziție.
El nu se poate descurca cu dimensiunea și complexitatea cantităților uriașe de informații și să se folosească de ele în mod eficient.
Tatăl său, numit și Richard Tarnas, a lucrat ca avocat contractual guvernamental, fost președinte al Asociației Avocaților Federali din Michigan și profesor de drept.
Dezavantajele paradigmelor constă în faptul că ele se comportă ca niște căști pentru o realitate virtuală, determinând pe ce anume să ne concentrăm și limitându-ne viziunea asupra lumii înconjurătoare.
